Fericirea mea

Un coleg mi-a spus zilele trecute: "Nu mai esti la fel de fericita ca atunci cand erai insarcinata. Nu zambesti la fel de mult."

Dar eu sunt fericita! Nu putem fi pe deplin fericiti niciodata (mama nu l-a cunoscut pe primul meu copil), dar cred ca referirea era facuta la perioada de sarcina, asteptarea copilului si perioada de dupa, cand copilul este o prezenta noua in viata ta.

Imi amintesc cu placere de ultimele 2 luni de sarcina. Desi ma miscam greu si abia asteptam sa ajung in fotoliul meu preferat, eram atat de vesela ca as fi ras si daca imi arata cineva un creion. Si la serviciu radeam foarte mult - ciudat, nu ?! - spre disperarea (a cauzat multe momente nostime in echipa) colegului meu de birou, un tanar de 24 de ani, caruia i se spusese ca din cauza hohotelor de ras se pot declansa contractiile.

Si radeam atat de mult incat 5 minute nu mai puteam face nimic altceva, si fiecare gest sau cuvant imi declansa noi hohote de ras. Totul se termina cand simteam ca ma sufoc iar burtica ma durea de atata ras.

Un astfel de moment am avut in spital, cu 2 saptamani inainte de a naste, cand doctorul a incercat sa intoarca bebelusul asezat foarte confortabil cu capul sub coasta mea dreapta. Eram intinsa pe pat, burtica imi fusese relaxata cu o injectie, doctorul si-a pus manusile si a pus un praf alb pe burta mea. L-am intrebat ce era praful respectiv. Mi-a raspuns : "Faina de grau." Am izbucnit intr-un ras nestavilit de faptul ca doctorul astepta cu mainile ridicate ca eu sa termin, asistenta de partea cealalta a patului astepta si ea, iar Eduard ma privea amuzat, obisnuit deja cu astfel de momente. Si cand paream ca ma opresc doctorul mai spunea ceva de genul "Gata, acum putem incepe..." iar eu ma porneam iarasi, mai vartos, spre disperarea asistentei care i-a spus doctorului intr-un final : "Va rog nu mai spuneti nimic."

Am ras mult atunci, cat pentru o viata intreaga, dar acum parca sunt mai fericita fiindca am o minune de baietel, sanatos, care ma cearta cand ajung acasa dupa 8 ore de serviciu, si imi gangureste dupa fiecare masa pe care o ia de la mama lui.