Noi si strutii

Acum citesc Cartea risului si a uitarii; mi-a imprumutat-o Paula dupa ce i-am povestit de prima carte a lui Milan Kundera pe care o citisem.
Imi amintesc ca mama avea cartile intesate cu fise; erau foi rupte frumos din caiete dictando pe care le acoperise cu cerneala albastra, intr-un scris foarte ordonat si lunguiet; se uzasera deja de cat erau de folosite si as fi vrut sa am si eu asa fise, ordonate, multe; mama este profesor de limba romana; cred ca si profesoara mea ma invatase sa fac fise pe masura ce citesc o carte; am incercat dar ca multele mele incercari de a scrie ceva, orice, am renuntat dupa primele cuvinte .... astazi, prin aceste randuri m-am contrazis; pana cand?!