Noi si strutii - fisa

Continuare a ceea ce voiam de fapt sa spun in post-ul anterior.
Asadar citesc Cartea risului si a uitarii; am ajuns la Partea a patra: Scrisorile pierdute.
Incercand s-o uimeasca pe Tamina Hugo ii propune sa viziteze o gradina zoologica; Tamina accepta si ii place foarte mult pana cand se intlaneste cu strutii; acestia vin repede la gard si intinzandu-si gaturile isi misca ciocurile rapid incercand sa scoata sunete care nu se aud; Tamina pleaca ingrozita de dinamica ciocurilor lor crezand ca vor s-o avertizeze de ceva ce se va intampla. Autorul insa vede altfel "galagia" strutilor, exemplificand cu franturi din conversatiile altor personaje din carte. Concluzia lui este: "Se inalta toate in fata Taminei si-i vorbesc toate in cor cu vehementa, insistent si agresiv, caci nimic nu este mai important pe aceasta lume decat ceea ce vor ele sa-i comunice."

Noi si strutii

Acum citesc Cartea risului si a uitarii; mi-a imprumutat-o Paula dupa ce i-am povestit de prima carte a lui Milan Kundera pe care o citisem.
Imi amintesc ca mama avea cartile intesate cu fise; erau foi rupte frumos din caiete dictando pe care le acoperise cu cerneala albastra, intr-un scris foarte ordonat si lunguiet; se uzasera deja de cat erau de folosite si as fi vrut sa am si eu asa fise, ordonate, multe; mama este profesor de limba romana; cred ca si profesoara mea ma invatase sa fac fise pe masura ce citesc o carte; am incercat dar ca multele mele incercari de a scrie ceva, orice, am renuntat dupa primele cuvinte .... astazi, prin aceste randuri m-am contrazis; pana cand?!

Milan Kundera

De Milan Kundera am aflat de la Sabinuta. Mi-a recomandat una din cartile lui, Ignoranta. Am citit-o pe nerasuflate in tren, in drum spre Bucuresti. Am inghitit-o cu atata lacomie incat acum nu-mi mai amintesc decat ca m-a fascinat; aceeasi senzatie o am si cand mananc lacom si incerc mai tarziu sa-mi amintesc gustul....nu reusesc.
Stiu ce voi face : ceea ce am mai facut: voi reciti cartea si o voi savura ca pe un vin bun.
As recunoaste ca nu stiu sa beau un vin bun; dar vreau sa stiu.

Hello World!

Iata o incercare timida si ignoranta de a imita. Da :-) De a imita ceea ce au mai facut si altii.
Si curiozitatea isi pune amprenta pe acest inceput: oare as putea-o face?